Archives Mensuelles: septembre 2011

late in night

Par défaut

Hi. Ma refugiez si eu aici, departe de recapitulari plictisitoare, stres scolaresc, teme, lectii, tampenii. Si also, ma bucur ca ai mei sunt plecati si pot sa debitez in voie cat vreau eu. Chiar toata noaptea. Azi a fost o zi cool. Am fost la oni dimineata (adica dupa-amiaza. il pomerigio) pentru ca mama voia sa isi schimbe culoarea parului intr-un fel de mov care de fapt e o nuanta londa aubergine foarte draguta si cool, cu spuneam. Apoi am venit acasa. Am plecat iar dupa poseta gri pentru mama si pudra de ten ultra deschisa pentru mine, care si asta e cool (eu sunt toata cool, daca ma gandesc mai bine). Vreau tricou alb. Din ala ieftin, dar sa fie alb si sa nu-mi fie laaaarg (chiar, de ce le plac lucrurile largi unora, in care mai au putin si fac scufundari, tenisi/adidasi/boscheti in picioare si bratari atoase la maini? Asta nu e cool.). adica vreau lucruri care-mi vin turnate si in care arat anw. Then, movie time! Cu tata. Da, am vazut un film sf pe prima (the core) cu niste tipi care voiau sa salveze planeta calatorind spre centrul pamantului intr-o nava si in final din mega echipaj mai raman doi care se iubeeeesc, evident. Asa se intampla in filmele astea de actiune sf.

Si e septembrie, e scoala, deci e cool. Mi-era dor de diriga si de mometele in care sunt in stare sa lesin cand vorbeste cu mine. Mai ales in momentele in care fac tampenii si merit batuta. Sincer, toata chestia cu uniforme, camasi albe, pantaloni nu-stiu-cum ma oboseste. Incep sa ma gandesc zilnic daca am vreun ceva nelalocul_lui, s-o bat pe mama la cap ca vreau blugi negri, negri pentru ca „pantaloni de stofa negri” imi suna ca naiba. Anw. 10 D are site. Va avea site adica. Am impresia ca exista si nu e blog sau pagina de feisbuc. E ceva originaaaal. Realizat de Mircea si Emanuel si deocamdata sunt singura care ii sustine si care agreeaza ideea asta.

A fost saptamana in care mi-am demonstrat ca nu mai stiu nimic. Dar recuperez. Si…saptamana in care mi-am demonstrat ca sunt ok asa cum sunt si fiecare gest al celor din jur ma face sa ma gandesc daca sunt eu de vina sau nu.

Avem 4 colegi noi dintre care unul e doar…revenit in viata mea scolara, dani, gen coleg din generala si pe care il cunosc mult mai bine decat ceilalti si care a vrut sa scape de mate si-a dat de geografie si alte chestii. Stii cum e: scapi de dracu’ si dai de ma-sa.

Imi place Harap-alb, pentru ca nu am mai facut de mult fise de lectura la ceva si cum e un basm destul de complex, am multe de zis si de scris. Mi-e frica de testele alea initiale ca sa nu am blocajul ala de nu-am-mai-dat-de-mult-un-test si sa fiu in criza de timp si sa ma panichez si sa fiu in stare sa ma bag sub banca si sa nu mai ies. Si nu. Nu e faza cu, lasa ca nu se trec in catalog. Se discuta cu parintii la sedinta, deci mai grav! Btw, v-am zis ca m-am mutat din a 3-a banca de la perete in a 2-a banca de la fereastra? Tot cu claudia. Tot eu. Dureros de sincera.

Mi-era dor de madalin si de imbratisarile alea ale lui cand ma intreaba ce mai fac, desi probabil m-a mai intrebat asta cu doua minute inainte. Vreau sa scriu. Sa scriu pentru revista. Si nu chestii plictisitoare cum sunt lirismele. Vreau niste articole originale si care sa ma caracterizeze. O sa. Candva.

Ma enerveaza bobocii. Pot sa inteleg acum cum eram noi anul trecut pentru cei mai mari. Plictisitori si sugatori de aer pretios si spatiu si mai pretios(ma refer la spatiul din autobuz). Bineinteles, in afara de Criss. Ea e deosebita si aparte.

O sa blogaresc doar in weekend-uri. Asta inseamna ca o sa citesc mai multe articole dragute publicate de oamenii draguti pe care ii citesc de obicei.

Publicités

tomnatică.

Par défaut

yeeey, ce dor mi-a fost de voooi! şi cât de pseudosupermegaubidubiplictisită şi obosită mă siiiimt! începe şcoala. da. şiiiii, am emoţii, asteptări, sentimentul ăla când începi un caiet nou şi vrei să scrii cât mai frumos şi numaiconteazăcum pentru că urmatoarele pagini sunt praf. prima zi de şcoală va fi frumoasă, în sensul că nu va fi cine-ştie-ce (asta dacă nu se găseşte vreun profesor să ne întrebe ceva dintr-a 9-a), vom primi un teanc de manuale (pe care preferam să le primesc la începutul vacanţei,dar nu le poţi avea pe toateee), voi râde cu ei, mă voi revedea cu ei şi îmi este dor de ei mai mult ca niciodată şi sunt în stare să i-don’t-know pentru ei. îmi va lipsi marcela. şi ilenuta. şi alina. dar o am pe claudia şi sper sa înaintăm cu o bancă fix până-ntr-a a doua, ca să mă simt ca electronul ăla mai aproape de nucleu şi să am mai puţine şanse să zbor din învelişul electronic (chestii chimice). mai am puţin şi termin anna karenina, care mă enervează teribil DOAR DIN CAUZA NUMELOR RUSEŞTI pe care abia le pronunţ (şi cum citesc eu cu intonaţie şi delea-delea, voi termina cartea la anu-n septembrie).

ieri am fost la galaţi cu frate-miu şi cu mamaia, cică pe post de ultimă plimbare din vacanţă. pe drum am realizat că mai bine stăteam acasă(„nu te duce acolo”, nu călca pe piatra aia”, „ia-mă de mână”, „nu traversa acum”). când am ajuns la matuşa, mi-am dar seama că a fost bine că m-am dus. ha, azi noapte m-am trezit la 4 când mamaia a început să ţipe în somn într-un fel dubios de zici că era concert de operetă. cică o alerga cineva s-o omoare. noroc c-am trezit-o la timp. v-am zis că mi-e frică de somnambuli şi persoane care vorbesc în somn, care probabil se numesc…vorbito-nsomnambuli? eu cred că asta indică o ceva în neregulă cu creierul lor.

facebook-ul ăsta e o pierdere de vreme. ştiu că am realizat prea târziu. sims e drăguţ, dar e o şi mai mare pierdere de vreme şi nici nu realizez ce s-a întâmplat cu ziua aia în care aveam atâtea chestii de făcut, iar eu am preferat să cumpăr flori şi copaci virtuali. cred că-mi dezactivez contul şi-mi distrug şi adresa de e-mail şi renunţ şi la net. să vezi atunci ce mamă de tocilară frustrată o să devin. mhihi.

am trei carti in franceză, adică „pour en finir avec le travail” de xavier patier, „la cite barbare” de lauren jones şi o mega carte de histoire-geography du france. îmi place accentul meu frantuzesc şi îmi place că n-am uitat să citesc. doamna profesoară zice că am mici probleme de vocabular- ăăăăă…ăăăm, dar nu pot să-l învăţ pe petit robert cap-coadă!

îmi plac filmele-alea cu multe rochii din alea umflate şi colorate şi cu dantele şi cu doamne care merg pe biciclete din alea drăguţe cu flori şi…aţi înţeles voi.

azi am aflat după o căutare pe google că iepurii nu se înmulţesc decât după 4-5 luni de la naştere. ai mei au doar 3. şi eu de când aştept să văd pui în mărime naturală, fără blană şi de culoare roooz.

pentru că frate-miu merge la şcoală de anul ăsta, trebuie să facem împărţirea teritorial-administrativă a casei, pentru că eu învăţ cu voce tare şi nu vreau conflicte şi nici mai puţin spaţiu în bibliotecă. avem în total patruzeci de rafturi în toate cele 6 biblioteci, deci nu sunt mari şanse să ne certăm.  cred. sper.

nu vreau september, please be good. vreau să fie nebun şi haotic. acum e vară-toamnă şi se pare că mai e până la toamnă-toamnă. dap. revin.